pics. from Pexels

Există două tipuri de iubire: iubirea care umblă cu capul în nori, iubirea romantică și cea ancorată în aici și acum, iubirea prietenească. Autorii Daniel Z. Lieberman și Michael E. Long explică, în lucrarea lor intitulată, Dopamina, pe baza resorturilor chimice intestine, motivul și durata instalării iubirii romantice și, totodată, substituentul acestora mai matur, răspunzător de o ancorare sentimentală mai durabilă, numită iubirea prietenească. Pentru iubirea romantică răspunde dopamina, iar pentru cea mai ancorată în realitate, strigă prezent, în unison, o colecției de neurotransmițători numiți A&A. Iată explicația celor doi: „Pentru a ne bucura de lucrurile pe care le avem, ca fiind opuse celor care sunt doar posibile, creierul nostru trebuie să facă trecerea de la dopamina orientată spre viitor la substanțele chimice axate pe prezent, o colecție de neurotransmițători pe care-i numim molecule Aici și Acum, sau A&A-uri [...] Potrivit antropologului Helen Fisher, iubirea de la început sau pasională durează între douăsprezece și optsprezece luni. După aceea, pentru ca membrii unui cuplu să rămână atașați unul de celălalt, trebuie să dezvolte un tip diferit de iubire, numit iubirea prietenească. Această iubire este mijlocită de A&A-uri pentru că implică experiențe care au loc chiar în locul și în momentul de față - ești cu omul pe care-l iubești, așa că bucură-te de prezența lui” (Liebeman & Long, 2019, pp. 14,15).

În concluzie, orice cuplu aflat în luna de miere ar trebui să știe să facă, fără turbulențe și cu premeditare, trecerea pe linia iubirii prietenești.

Bibliografie:

Lieberman. Z. Daniel & Michael E. Long. 2019. Dopamina. Trad. Adina Avramescu. Ed. Publica.