Photo by Martin, from Pexels

În anul 1942 a fost fondată mișcarea creștină, Înapoi la Ierusalim, de către directorul adjunct al Institutului Biblic de Nord-Vest, din provincia Shaanxi, Mark Ma. Această mișcare este animată de ideea grăbirii revenirii lui Hristos prin proclamarea Evangheliei țărilor din emisfera Estică, țări care au format odinioară Drumul Mătăsii, inclusiv cele care acum sunt națiuni islamice, Kazahstan, Kirghizstan, Tadjikistan, Afganistan și Pakistan (Macgregor, 2020). Obiectivul final al mișcării rezidă în evanghelizarea Ierusalimului, închizându-se astfel cercul evanghelizării inițiat de Apostolul Pavel prin evanghelizarea vestului. Așadar, ceea ce evreii convertiți au început prin propovăduirea Evangheliei lumii păgâne de vest, chinezii creștini se simt chemați de Dumnezeu să închidă cercul misiunii globale propovăduind lumii islamice din Est și vestind mântuirea națiunii de la Ierusalim

                Cu un an mai târziu de la fondarea mișcării, Ma a raportat primirea unui mesaj personal primit din partea lui Dumnezeu care ar fi avut rolul de a consolida chemarea completării Marii Trimiteri (Macgregor, 2020).

 

            Istoricul mișcării

            La doi ani după fondarea mișcării, în anul 1946, s-a constituit Colectivul Evanghelistic Înapoi la Ierusalim care a trimis imediat doi misionari pe termen lung la Qinghai, Mecca Zhao și Timothy  Weisu Xi (Macgregor, 2020). Succesul lor misional a inspirat alți misionari care s-au mobilizat și au plecat în țările islamice din Asia Centrală, Africa de Nord și Palestina (Macgregor, 2020). După instalarea comunismului în China, în anul 1949, mișcarea a fost înăbușită, liderii ei au fost puși în detenție, iar membrii mișcării au luat calea întâlnirilor subterane (Macgregor, 2020). Dintre liderii mișcării care au suferit îngrozitor în urma presiunilor atroce ale partidului comunist, a fost Simon Zhao, 1918-2001, care a fost reținut în închisoare timp de 20 de ani, după care a fost pus într-un lagăr de muncă unde a desfășurat muncă silnică timp de 21 de ani (Macgregor, 2020).

            După o serie de scrisori și cărți scrise în închisoare, destinate creștinilor chinezi, Zhao și pastorul Li Daosheng au pus bazele bisericilor creștine subterane (Macgregor, 2020). În urma eliberării lui Zhao din închisoare, în anul 1991, acesta și-a petrecut ultima decadă din viață predicând în bisericile de casă, edificând comunitățile întrunite în ascuns și echipând slujitorii creștini (Macgregor, 2020). Stabilite fiind legăturile solide între comunitățile creștine din China, s-a putut elabora, la 26 noiembrie 1998, Mărturisirea de Credință a tuturor bisericilor implicate în mișcarea Înapoi la Ierusalim, ocazie cu care s-au dezaprobat devieri de la învățătura creștină precum Fulgerul de la Răsărit, teologie care disemina învățătura că Isus Hristos s-ar fi reîntors sub forma unei femeie de naționalitate chineză, de 35 de ani, numită Doamna Deng (Macgregor, 2020). Totodată, s-a dezavuat profund asocierea creștinilor cu corpul guvernamental de supraveghere a bisericilor creștine (Macgregor, 2020). De asemenea, remarcă Macgregor, „Mărturisirea afirmă inspirația biblică și lipsa acesteia de orice eroare, Trinitatea, întruparea, moartea și învierea în trup a lui Isus. Celebrând preoția tuturor credincioșilor, Mărturisirea respinge orice instrumentare a puterii politice în vederea îndeplinirii obiectivelor mișcării. Mărturisirea proclamă premilenialismul, însă nu și răpirea pretribulațională” (Macgregor, 2020, p. 312).

 

            Experiența unei evadări

            Mișcarea Înapoi la Ierusalim a început să atragă atenția internațională după ce Liu Zhenying, cunoscut ca Fratele Yun, a scăpat miraculos din Închisoarea de Maximă Siguranță din Zhengzhou, din China (Macgregor, 2020).

Zhenying descrie în cartea sa scrisă împreună cu Paul Hattaway, publicată în 2002, miracolul evadării sale. El începe prin a rememora rugăciunea adresată lui Dumnezeu pe când avea vârsta de 39 de ani, și se afla la capătul unor ani mulți și grei de închisoare: „Când am fost tânăr m-ai chemat să predic Evanghelia în Vest și Sud. Cum aș mai putea-o face acum? Acum stau în această închisoare cu picioarele zdrobite și sortit să putrezesc în acest loc până în ziua în care voi muri. Nu-mi voi mai vedea familia din nou. M-ai înșelat” (Yun & Hattaway, 2002, p. 248).

Un tovarăș de temniță, Fratele Xu, îi spusese să încerce evadarea. Gândul evadării nu-l slăbea deloc, însă picioarele strivite și ușa de fier a celulei, mereu zăvorâtă și sub pază, îi descuraja năzuința. În seara de 4 mai 1997 abia dacă-și putea sprijini în peretele celulei, picioarele îngreunate de durere. (Yun & Hattaway, 2002). În dimineața următoare Dumnezeu i-a vorbit prin Evrei 10:35, apoi prin Ieremia 14:17, 19, 21, și tot așa prin Ieremia 15:10,11, 19-21. În timp ce citea aceste texte biblice și-a văzut soția, Deling, într-o viziune surprinzătoare, care-i trata cu grijă rănile. Aceasta îl întrebă după o scurtă conversație „de ce nu deschizi ușa de fier? Imediat a înțeles că Dumnezeu stabilise eliberarea lui (Yun &Hattaway, 2002). Atunci a cerut gardianului să-i permită accesul la toaletă. Gardianul i-a cerut Fretelui Xu, să-l însoțească, și a ieșit în holul care se termina cu o altă ușă zăvorâtă de fier dincolo de care se aflau treptele care coborau la nivelul doi al clădirii (Yun & Hattaway, 2002).

În mod obișnuit fiecare din ușile celor trei etaje erau păzite de câte doi gardieni, spune Yun. Atunci Fratele Xu, i-a repetat lui Yun: „trebuie să evadezi” (Yun & Hattaway, 2002, 251). Pe o bucată de hârtie igienică Yun își scrisese Evanghelia după Ioan și 1 Petru, și o avea în jurul corpului său ca pe o centură a adevărului (Yun & Hattaway, 2002). Atunci Yun, a hotărât să se îndrepte spre ușa de fier a etajului în care se afla în timp ce se rug lui Dumnezeu să-i primească sufletul în ceruri în cazul în care va urma să fie împușcat de gardienii închisorii (Yun & Hattaway, 2002). N-a fost să fie așa. Yun era totuși convins că Dumnezeu îi spusese să iasă din clădirea detenției: „prin Cuvântul Său, prin viziunea primită în acea dimineață și prin Fratele Xu” (Yun & Hattaway, 2002). Așa că îndrăzni.

Era ora 8 dimineața, în ziua de 5 mai 1997. În mod normal, spune Yun, acea ora era cea mai inadecvată pentru o evadare (Yun & Hattaway, 2002). În momentul în care s-a îndreptat către ușa de fier a holului dotată cu o singură fereastră mică, acoperită de o perdeluță neagră, animat mai mult de supunerea față de Dumnezeu, decât de cutezanță, Yun constată că ușa de fier se deschide chiar atunci pentru a facilita revenirea la etaj a fratelui Musheng, care revenise după îndeplinirea obligației de a face curat în curtea închisorii (Yun &Hattaway, 2002). Pe când Musheng a trecut pe lângă el, Yun i s-a adresat scurt „stai, nu închide poarta” (Yun & Hattaway, 2002, p. 250). Musheng este surpsins: „Te duci, Frate Yun, nu ți-i frică să mori?” (Yun & Hattaway, 2002, p. 250). Musheng fusese însoțit de un gardian, dar chiar în momentul trecerii lui pe poartă, sună un telefon dintr-un birou de jos, așa că gardianul se întoarce și pleacă într-acolo (Yun & Hattaway, 2002). A ieșit, a găsit o mătură care sprijinea de un perete și a luat-o cu el pe scări în jos. Un gardian se afla la poarta de fier a etajului doi, dar aceasta era deschisă, și a trecut și prin ea. Gardianul avea privirea îndreptată spre el, dar se uita de parcă nu vedea pe nimeni. Yun a ieșit fără să închidă ușa de fier după el. Când a ajuns la poarta care dădea spre curtea închisorii Yun a constatat că și aceasta era deschisă. „Asta era straniu, din moment ce aceasta era de obicei cea mai sigură poartă dintre toate” (Yun & Hattaway, 2002, p. 251). Yun și-a lăsat mătura pe care o avea cu el de la etajul trei, și s-a îndreptat către poarta închisorii pe care a găsit-o întredeschisă. Inima îi bătea acum cu putere, dar a ieșit din închisoare și a ajuns pe trotuarul din fața ei când, spre surpriza lui, un taxi galben a oprit chiar lângă el. Șoferul taximetrului îl întrebat unde dorește să meargă. Yun intră în mașină și îl  direcționează către adresa unor creștini care, uimitor, avuseseră înștiințarea de la Dumnezeu că Yun va fi eliberat și, prin urmare, îi pregătiseră un loc secret unde avea să petreacă un timp de refacere, până când acesta urma să ia calea Germaniei (Yun & Hattaway, 2002).

Yun și Hattaway, evidențiază Macgregor, au anticipat că „bisericile de casă chineze ar putea trimite 100 000 de misionari în Asia Centrală și în națiunile islamice din Orientul Mijlociu” (Macgregor, 2020, p. 312). De asemenea, remarcă autorul american că „[u]n val de intelectuali chinezi l-au primit recent pe Hristos și s-au dedicat misiunii. Bisericile Chineze acum au mai mare autonomie și securitate economică decât în orice moment din trecut. Se preconizează că în anul 2025, China va trimite mai mulți misionari decât orice altă țară” (Macgregor, 2020, 313).  

 

Bazele teologice ale mișcării Înapoi la Ierusalim

Mișcarea creștină Înapoi la Ierusalim este întemeiată pe o hermeneutică restauraționistă în care primează exegeza biblică a textelor profetice. Textul care inspiră mișcarea creștină este Isaia 40-45 (Macgregor, 2020). Mișcarea este animată de credința restaurării lui Israel, de planul redempțional al lui Dumnezeu și de faptul că istoria lumii este marcată de desfășurarea providențială a acestuia. În cadrul acestui plan, China, ca țară de la răsărit, este instrumentul cheie pentru ducerea la îndeplinire a planului divin pentru mântuirea lumii în general și a lui Israel în particular. Desfășurarea planului divin are loc în etape sau acte, fiecare fiind mai intensă și mai extinsă în comparație cu cea de dinainte: „Actul 1 cuprinde călătoria lui Israel înapoi la Ierusalim după exilul babilonian. Actul 2 cuprinde călătoria înapoi a lui Isus la Ierusalim pentru scopul intrării sale triumfătoare, Ultima Cină, răstignirea și învierea. Actul 3 cuprinde revenirea Evangheliei de la marginile pământului la Ierusalim, după revenirea lui Isus când întreaga umanitate este concentrată pe Ierusalim” (Macgregor, 2020, p. 313).

Porțiunea de text din Isaia 40-55, potrivit exegeților chinezi, are origini postexilice (Macgregor, 2020) și a avut rolul de a-i motiva pe evrei să-și asume călătoria întoarcerii la Ierusalim și reconstrucția templului care avea să aibă loc în anul 515 î.Hr. (Macgregor, 2020). Însă acest bloc de text s-a împlinit parțial, subliniază Macgregor. Isaia 51:4-6 anticipează un guvern exemplar sub aspect moral și spiritual, iar capitolul 55 anunță invitația lui YHWH adresată tuturor națiunilor pentru a lua parte la binecuvântarea escatologică (Macgregor, 2020). Creștinii chinezi consideră că Isaia 55:6-7 este o anticipare a îndreptățirii divine realizată în Hristos, potrivit relatărilor și explicitărilor Noului Testament (Macgregor, 2020). Anunțul escatologic conține episodul provocărilor liderilor națiunilor la revoltă, focalizarea finală a națiunilor asupra Ierusalimului, care va deveni tronul lui Dumnezeu pe pământ, și momentul în care  națiunile vor recunoaște că YHWH este adevăratul Dumnezeu urmat de înflorirea la propriu a pustiei Iudeii (Macgregor, 2020). Actul al treilea prevestește un avans fulminat al Evangheliei înainte de mileniu, care însă va fi precedat de apostazia și disperarea biserici (Macgregor, 2020). Semnul major care va inaugura sfârșitul veacurilor va fi împlinirea profeției din Matei 24:14-, care vizează propovăduirea Evangheliei până la capătul pământului (Macgregor, 2020). Regiunile cele mai ne-evanghelizate ale lumii sunt cele cuprinse între gradul 10 și 40 la nord de ecuator, adică Asia Centrală și Israel (Macgregor, 2020), iar țara care se bucură de un reviriment spiritual fără precedent care ar putea contribui la evanghelizarea acelei părți de lume este China.  Concomitent cu avansul Evangheliei în China, însuflețit de postul și rugăciunea chinezilor, va avea loc declinul celorlalte religii precum islamul, iudaismul, hinduismul și budismul, în timp ce seminariile biblice occidentale vor sta ferm întemeiate în Scriptură (Macgregor, 2020).  

 

Concluzii:

1.     Mișcarea Înapoi la Ierusalim  este o mișcare creștină naționalistă.

2.     Mișcarea Înapoi la Ierusalim își însușește un rol unic în creștinismul contemporan sub aspectul îndeplinirii Marii Trimiteri (Macgregor, 2020).

3.     Această mișcare își asuma mandatul misiunii interetnice pe o schemă strategică globală și istorică totodată.

4.     Teologia acestei mișcări creștine chineze reafirmă redempționismul și faptul că Ierusalimul a fost mereu, în toate cele trei etape istorice, obiectul evanghelizării lui Dumnezeu și a bisericii.

5.     Mișcarea chineză promovează separarea bisericii de stat.

6.     „În mod notabil, creștinii chinezi insistă asupra faptului că acest fapt nu ar trebui să conducă la un sprijin militar și politic orb care să fie acordat națiunii Israel” (Macgreor, 2020, 316).

7.     Mișcarea promovează speranța escatologică a convertirii poporului Israel la credința în Mântuitorul Hristos.  

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie:

 

1.     MACGREGOR, R. Kirk. (2020). Contemporary Theology, An Introduction, Classical, Evangelical, Philosophical & Global Perspectives. Grand Rapids, Michigan: Zondervan Academic. Prima ediție în 2019.

2.     Yun, Brother & Paul Hattaway. (2002). The Heavenly Man, The Remarkable True Story of Chinese Christian Brother Yun. Oxford, Uk & Grand Rapids, Michigan, USA: Monarch Books.