photo by Pixels

    Dar, mai întâi, ce înseamnă a fi liber? Isaia Berlin, în 1958, a facut o distincție între două tipuri de libertăți (Stanford Enciclopedia of Philosophy, prescurtata: SEP). Să ne imaginăm că un șofer este la volan și ajunge la o intersectie. El este liber s-o ia la stânga, dupa care ajunge la o alta intersecție de unde virează la dreapta. Nimic nu-l oprește din itinerariul pe care și l-a stabilit. La un moment dat se oprește la o tutungerie, pentru a-și cumpăra pachetul de țigari care, de fapt, l-a pus pe roate. Nu putea fără ele. Omul este dependent de țigări. Ele l-au constrâns să urce în mașină, să ajungă la magazinul de tigări și să și le procure. Dacă ne gândim ca motivul pentru care șoferul a virat inițial la stânga și ulterior la dreapta se datorează dependenței sale de tutun, atunci putem lesne constata că deși era liber sub aspectul împrejurărilor exterioare, nu era liber în interior (SEP). Așadar, există două libertăți, cea întemeiată pe absența constrângerilor externe, atunci când nimeni nu se interpune între tine și acțiunile pe care vrei sa le realizezi, și cea interioara, atunci când exista auto-determinare si auto-control. Primul gen de libertăți, este numit de Berlin „libertăți negative,” deoarece NU EXISTA barierele, constrângerile sau obstacolele, iar cel de-al doilea gen poată numele de „libertăți pozitive” deoarece presupune PREZENTA unei puteri, a unui control interior semnificativ și de durată.

    Evanghelistul Ioan considera ca omul poate fi liber prin puterea lui Hristos. Iată textul: „«Adevărat, adevărat vă spun» le-a zis Isus, «că orcine trăiește în păcat este rob al păcatului . . . Deci, dacă Fiul vă face slobozi, veți fi slobozi.»” (Ioan 8:34-36). Creștinismul, în mod expres, dă valoare libertății lăuntrice.

Bibliografie: Stanford Enciclopedia of Philosophy. (2003, revizuita în 2016). „Positive and Negative Liberty,” First published Thu Feb 27, 2003; substantive revision Tue Aug 2, 2016. https://plato.stanford.edu/entries/liberty-positive-negative/#TwoConLib.